run ashore…run to shore

Listen! Nada Surf – Mother’s Day

it’s all about context. Am vazut southland tales si m-am convins, realul ma strange-n menghina aplicand o forta egala cu a irealului despicat in file de vis scenaristic bolnav. Crezi ca te tavaleshti in escapism, dar dai la schimb o ceapa confuza pe una difuza. Mereu calculez shi interpretez ca un ecran robotic pana fac scurtcircuit pe cursa lunga, re-plamadindu-ma in prea multzi ochi. Putrezinde shi-ndoliate-s bietele mele degete, cusute in negru shi sange, dar cand totul se trazneshte de mine in valuri crunte, spuma de pe nasuc imi ramane intr-un focus de copil Down rebootat frankensteinian.

Ieri n-am dormit si azi nu ma mai ndur. Tipic, zano. Ma repliez dupa demisie. Cine ar fi crezut, cat de mult damn you give…

Din a scanner darkly, intind antene cutreieratoare ondulatziile imagistice ale lui phillip k. dick, ce-i limpede plonjeaza in fumurile high-ului si aterizeaza corupt, stafidit, la fel de stors ca neonul napadit de molii. In dogville, bizareriile unui fir de praf se-naltza brushte atacandu-tzi simtzul umanului, oricat l-ai fi pitit in san, sherpoaico. Cosmos complex, sau microcosm zguduitor – ambele, variatziuni pe tema contextului all-powerful. Shi imi trag sufletul, presat de-a valma in mulajele noi, dar niciodata nu-mi revine pe de-a-ntregul. Lupt cu o zi, de martzi poate, inarmata cu un suflet mestecat prin conglomerate de gauri negre sentient-e.

In numb, matthew perry traieshte intr-un vis perpetuu, cu animarea-i sociala suspendata de gatlejul unui albatros ridicol – “cat din tot e realitate?” galgaie bestia in timp ce-i innoada itzele celor cinci simtzuri. Nu sufar de (ce inceput promitzator shi scump la vedere pe-aici!) depersonalizare. Dar e un hau pe care-l atzatz cu momeala existentzei prinsa-n carligul semnului de intrebare – pana cand naveta asta abrupta, abrutizanta, intre the weekday hi-jinks and the weekend low? Nu vreau sa amortzesc in pendulare, dar nici amortizarea caderii cu puf vulgar de gasculitza nu-mi surade.

Contextualizarea asta, ma va captushi ea mereu in izolare euforica? Hm, i wonder…

 

~ by vintagenoisenik on April 2, 2008.

Leave a Reply