ma doare un Clash maiastru
Ce intuneric comestibil fata vremea asta sora cu vanturile Santa Ana – ieri, dupa “dialoguri shi fantezii in jazz”, l-am adaugat pe nichita stanescu pe carnetzelul de dans cu care ma plimb prin tzara asta, cand se-nvarte-n golul ei shi se face carusel ca sa ma salte din blazare. Iar dupa Johnny.R. shi Ion.C., am venit inapoi in ungherul meu de cenusha improvizata sa mai urc pe-un phoenix embrionic. Pe treapta joe strummer: the future is unwritten m-ashteptam sa mai ridic un strat de bricks&mortar shi-am alunecat. Patru ore mai tarziu, dupa zatzul din ultimul timp, am shters un rand de gene, am scormonit prin mintea ghiftuita de somn – ca o valiza, vaca! – shi, negasind mare lucru dupa minutul 29, am reluat doc.-ul, absolut implodata. Oricum, revenind – printre cameo-urile aduse laolalta de mamutul Clash, john cusak (care mi-a amintit sa mai rulez cursorul prin high fidelity), johnny depp, matt dillon, jim jarmusch – exista substantza la hollywood! Doar ca trebuie sa cada samantza de peste balta – sa shiroiasca maduva in coloana vertebrala: “If you took cigarettes away from the twentieth century,” postula joe, “we wouldn’t have any of the writers you go on about or anybody worships, just would not exist – and i want that acknowledged. In fact i think non-smokers should be barred from buying any product that a smoker created.” Incercand sa intzeleg, chiar daca am tras prea putzine fumuri la viatza mea ca sa umplu-un teepee: e un fel de transa miniaturala, iuresh de serotonina, sau doar un moment plin de conshtientizarea plamanilor umflandu-se tacticos. In cursul creatziei, un respiro indeajuns de aclimatizat in persoana ta cat sa nu te scoata de pe shine, doar un rotocol de-ocol.. pauza de adapare, caruia nu ii este vital un sens, pentru ca arata atat de princiara, naturala, acaparanta, necesara, un lux necesar, ca un strat de lac peste tot procesul real shi premeditat. Asha se vede in diateza pasiva cel putzin. De-aia urasc fumatul tiptil de birou, are marginile prea taioase in categoricul gestului, ingradirea face din tzigara un scop in sine, ceea ce sustrage din tot fluxul care ar putea fi declanshat de tzigara-catalist.
Leave a Reply